Înainte de toate: Dragă iarnă, sper să te împiedici şi să mori.
După cele de dinainte de toate: Acum, când au început să se lipească gărgăriţe de tine pe stradă, când cetăţenii încep să se aşeze doar pe scaunele de pe o parte a tramvaiului, căci pe cealaltă bate soarele, când cade textila de la coate în jos, când nu mai am degetele captive; când degetele-mi pot zbura în sandalele beige de care mi-a fost aşa de dor, ACUM când nu mai are nimeni nasul roşu, acum când zăpada a plecat şi gropile se văd din nou şi când devin ucigaşă de vrăbii matinale şi acum când cucoanele sunt nevoite să-şi lase blănurile acasă, aş spune eu că este momentul oportun pentru curăţenie. O să şterg ficuşii de praf. Îmi vopsesc pereţii în verde brotăcel, mă uit la filme vechi şi mănânc spaghete carbonara. Pentru că a venit prima vară.
După cele de după cele de dinainte de toate: Dragă vară cea de-a doua, hai mai cu talent!
